Abilitati de comunicare utile

Este important ca mentorii să dezvolte și să practice abilitățile de comunicare prezentate în continuare. Ele facilitează comunicarea deschisă cu tânărul. De asemenea, este de dorit ca mentorul să îl ajute pe tânărul mentorat să își dezvolte la rândul său aceste abilități.

 Ascultarea activă 

Ascultarea activă presupune încercarea de a înţelege cu adevărat sentimentele şi ceea ce spune cealaltă persoană, acordând o mare atenţie limbajului verbal și non-verbal. Este necesar să te concentrezi, să asculți, să dai dovadă de respect și să îți exprimi dorința de a înțelege. Nu vei avea timp să îți planifici răspunsul sau sentimentele față de ceea ce auzi.

Ascultarea activă nu înseamnă cicălire, rememorarea unor momente, amenințare, critică, interogare, sfătuire, evaluare, testare, judecare sau ridiculizare.

Modalități de menținere a dialogului:

• Contact vizual;
• Limbajul trupului: o postură relaxată și deschisă, ușor înclinată în față, expresie a feței potrivită, gesturi pozitive;
• Replici precum: “um-hmmm,” “sigur”, ”aha” și  “da”.

Efecte ale ascultării active:

• Încurajarea sinceră — îi ajută pe oameni să se elibereze de sentimentele negative, exprimându-le deschis;
• Diminuarea fricii — îi ajută să depășescă teama provocată de sentimente negative;
• Apariția respectului și a afecțiunii;
• Toleranța — promovează sentimentului de înțelegere și acceptare

Atunci când asculți în mod activ, contribui la rezolvarea problemei, dar și la prevenirea apariției altor probleme similare.

Mesajele de tip “EU” 

Aceste mesaje îți oferă posibilitatea de a te concentra pe propria ta persoană și de ați exprima sentimentele față de comportamentul altcuiva. În astfel de mesaje interlacutorul nu acuză, nu arată cu degetul, nu caută vinovați, evită să judece și astfel comunicarea rămâne deschisă. De asemenea, mesajele de tip “eu” conduc discuția într-o etapă favorabilă rezolvării problemei.

Poți folosi de exemplu replica următoare: “Mi-a părut rău că nu ai venit săptămâna trecută. Așteptam cu nerăbdare să ne vedem și am fost dezamăgit că nu ai venit. Pe viitor, aș aprecia dacă m-ai suna să îmi spui când nu poți ajunge.”

Evită să spui: “Te-am așteptat o oră întreagă și nu ai venit. Puteai măcar să mă suni și să mă anunți că nu vii. Ești iresponsabil.”

Trebuie să iei în considerare faptul că următoarele comportamente și acțiuni nu sunt compatibile cu o inimă sinceră, deschisă.

• Limbajul trupului: să te înclini, să îi întorci spatele, să arăți cu degetul;
• Tempoul: să vorbești prea repede sau prea rar;
• Expresia feței: să zâmbești, să rânjești batjocoritor, să pari jenat, să ridici din sprâncene, să scrâșnești din dinți;
• Tonul vocii: să strigi, să șoptești, se te vaiți;
• Alegerea cuvintelor: să folosești cuvinte usturătoare, pretențioase, care incriminează sau cuvinte cu un puternic impact emoțional.

Efecte:

Mesajele de tip “eu” prezintă o perspectivă  unică. Faptul că interlocutorului i se permite să aibă o opinie pe care să o exprime, nu înseamnă neapărat că el sau ea are dreptate. Mesajele “eu” oferă informații și respect fiecărui partener în parte. Încă o dată, acesta abilitate le permite să ajungă la o rezolvare.

 Interpretarea 

Interpretarea înseamnă analizarea celor două părți componente ale mesajului — fapte și sentimente — pe care să le comunici, mai apoi, interlocutorului. Adesea, faptele sunt exprimate clar, însă un bun ascultător știe să “asculte printre rânduri” și să înțeleagă trăirile din spatele cuvintelor. Această abilitate este o modalitate utilă de a verifica dacă ai înțeles bine — ai interpretat corect ceea ce ți-a spus tânărul? Interpretarea este foarte utilă mai ales în cazul generației tinere. Un cuvânt care însemna un anumit lucru atunci când mentorul era tânăr, poate să însemne azi ceva cu totul diferit.

Exemple de fapte:

• “Deci, spui că ………….”
• “Crezi că ………. ”
• “Problema este că ……..”

Exemple de sentimente:

• “Simți că …………….”
• “Reacția ta a fost să …………..”
• “Asta te-a făcut să te simți de parcă…….. “

Interpretarea nu este o modalitate de a răspunde evaluând, simpatizând, exprimând opinii, oferind sfaturi, analizând sau întrebând.

Efecte:

Abilitatea de a asculta în mod activ îți permite să obţii informații și apoi să redai ce ai auzit — faptele și atitudinile/sentimentele exprimate. Procedând astfel îi arăți tânărului că l-ai ascultat, l-ai înțeles și că îți păsa de gândurile și de sentimentele lui.

Întrebările deschise 

Întrebările deschise au scopul de a aduna informații, explorând sentimentele, atitudinea sau perspectiva persoanei în cauză, asupra unei anumite situații. Acest gen de întrebări sunt extrem de eficiente în cazul tinerilor. Tinerii, și în special adolescenții, au tendința de a răspunde folosind cât mai puține cuvinte. Pentru a menține activ un dialog, fără a-l transforma în interagatoriu, încearcă să adresezi întrebări la care nu se poate răspunde cu “da”, “nu”, “nu stiu” sau cu un simplu mormăit.

Exemple:

• “Cum vezi tu această situație?”
• “Care sunt motivele pentru care ………?”
• “ Îmi poți da un exemplu?”
• “Cum te-a afectat acest lucru?”
• “Cum ai luat decizia să ………….?”
• “Ce ai vrea să faci în legătură cu asta?”
• “ Tu de partea cui ești?”

NOTĂ: Întrebarea “De ce ai făcut asta?” ar avea ca rezultat, mai degrabă, o atitudine defensivă din parte tânărului, decât obținerea unei explicații.

Deoarece întrebările deschise necesită mai mult timp de răspuns decât întrebările închise (întrebări la care se poate răspunde cu “da”, “nu” sau o propoziție scurtă) acestea îi  oferă celui mentorat șansa  de a explica. Întrebările deschise scot la iveală informații semnificative, care pot fi folosite în rezolvarea problemelor.